Prea mult CO2 ne dă o stare de somnolență și lipsa atenției la ore
Calitatea aerului interior în şcoli nu poate fi asigurată în mod corect decât prin implementarea unor sisteme de ventilare mecanice adecvate, cu debite de aer suficient de ridicate pentru a menţine concentraţiile interioare de CO2, umiditate, poluanți, praf, viruși şi microbi aeropurtaţi la cele mai scăzute niveluri.
Praful, compușii organici volatili (lacuri mobila, parchet, formaldehide, benzen), radon (gaz incolor/inodor cancerigen), dioxidul de carbon, umiditatea în afara limitelor admisibile pot afecta sănătatea copiilor.
Este dovedit științific că performanțele intelectuale sunt afectate de mediul în care învățăm
Copii au nevoie de un mediu curat și sănătos
Foarte mulți copii prezintă episoade de wheezing (respiraţie şuierătoare şi îngreunată) iar o parte dezvoltă astm bronşic, o afecţiune respiratorie gravă, fără tratament curativ complet la nivelul întregii vieţi adulte. Virozele sezoniere, gripa, virușii (inclusiv Sars-COV 2) au rata cea mai mare de propagare și infectare într-un mediu aglomerat și slab ventilat. Numărul de copii cu probleme de sănătate cauzate de o slabă calitate a aerului interior este deseori subestimat, la nivel mondial.
Studii recente ale ISAAC (The International Society for Augmentative and Alternative Communications) au demonstrat că astmul a devenit principala afecţiune respiratorie cronică a copiilor.
Radonul ar putea fi o amenințare gravă pentru școlile din România
Legislația română şi cea europeană obligă autoritățile să măsoare concentrația de radon din toate clădirile publice, mai ales în grădinițe sau scoli. Radonul este principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor iar dacă este respirat zilnic acest gaz radioactiv incolor/inodor poate echivala cu zeci de radiografii anuale. Radonul este principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor iar dacă este respirat zilnic acest gaz radioactiv incolor/inodor poate echivala cu zeci de radiografii anuale.
Analiza unei posibile soluții
Reference – ferestrele închise
Case 1.A – toate ferestrele deschise 50% doar în pauze
Case 1.B – o fereastra deschisă 50% doar în pauze
Case 1.C – o fereastra deschisă 50% permanent
Case 1.D – toate ferestrele deschisă 50% permanent
Studiul arată că deși aerisim în pauze concentrația de dioxid de carbon crește. Soluția ar fi aerisirea permanentă dar risipa de energie și disconfortul termic nu permit acest lucru.
Aerisirea naturală prin intermediul ferestrelor în pauze NU este suficientă ! the right things and do them in the right way. Don’t procrastinate. Take bold actions. Work long hours and craft your legacy.
Confortul termic
Confortul termic trebuie asigurat în sălile de curs. Standardul UE – EN 16798-1/NA precizează clar care sunt temperaturile optime pentru ocupanți – Temperatura operativă (media dintre temperatura aerului și temperatura radiantă din jurul nostru) nu trebuie să fie mai mare de 24,5 grade Celsius pe timpul verii iar iarna nu trebuie să fie mai mică de 19,5 grade Celsius.
Supraîncălzirea clădirilor educaționale în lunile aprilie-iunie și septembrie-octombrie este o realitate a școlilor din România.
Confortul acustic poate afecta auzul și performanțele copiilor.
Zgomotul excesiv, reverberația (ecoul) sălilor pot perturba procesul educațional și reduc drastic performanțele intelectuale – Dovedit științific !
S-a demonstrat în mod constant că profesorii dezvoltă mai multe probleme de voce decât oricare altă ocupație iar peste 65% dintre profesorii chestionați au avut probleme de voce în timpul carierei;
Majoritatea sălilor de curs au un ecou de peste 1,5 secunde la o frecvență de 1000 Hz aproape dublu decât valorile normate.
Inteligibilitatea este foarte importantă în procesul educațional
Confortul vizual
Acesta este o reacție subiectivă la cantitatea și calitatea luminii dintr-o încăpere.
Prea puțină, cât și prea multă lumină pot provoca disconfort vizual.
Schimbările în nivelurile de lumină sau contrastul puternic pot provoca stres și oboseală, întrucât ochiul uman se adaptează permanent la nivelurile de lumină. Acesta poate varia în funcție de: timpul de expunere, tipul de lumina precum și vârsta persoanei.
Este suficientă lumină naturală/artificială ?
Elevii din spatele sălii au probleme de vedere ?
Consumăm prea multă energie ?
